Distanțarea socială și stima de sine

Stăm în casă, lucrăm de acasă, ne distanțăm social de oameni, dar înainte de pandemie eram distanțați de noi, de propria noastră persoană.

Dacă ne uităm la postările dintr-o săptămână, de pe social media vedem că aproximativ 70% sunt despre propria imagine, frumusețe, avuție. Imagine colorată cu filtre și sclipici în speranța de a atrage validare și like- uri.

În ultimii ani am fost prea ușor cuceriți de valori ca: performanță, abundență, aparență, valori mai puțin importante acum, în distanțarea socială, care poate dura. Sigur, ele acoperă niște nevoi de bază, dar după ce sunt îndeplinite, observi că parcă mai vrei ceva.

Altfel, de ce ar fi atâta plânset de plictiseală, de la statul acasă?

Fără machiaj, coafor, manichiură, haine si mașini scumpe, fără ca altcineva să ne admire sau invidieze, cine suntem noi?

Ne cunoaștem, ne acceptăm, ne iubim fără aceste accesorii?

Soluția nu este să ne gândim mai puțin la propria persoană, ci să ne gândim într- un mod diferit, să ne acceptăm și să schimbăm ce putem schimba. Apoi să începem să ne iubim cu adevărat, fără like‑uri.

Distanțarea socială nu ne distanțează si de propria stimă de sine. „Cunoaște-te pe tine însuți” nu este atât de ușor, cum pare, dar cu un mic efort se poate realiza. Vă propun următorul exercițiu:

  1. Așează-te într-un colț liniștit din casă și relaxează‑te. Golește-ți mintea de alte gânduri și răspunde cu sinceritate. Exercițiul e despre tine, pentru tine și nu-l arăți nimănui.
  2. O mică prezentare a stimei de sine. Ea cuprinde:
    • Ce cred despre mine.
    • Cum mă simt cu asta.
    • Ce fac cu viața mea având această părere (stima de sine). Se manifestă prin intermediul: Emoțiilor noastre (ea exercita presiune asupra binelui interior, a neliniștilor si a fricilor noastre).
    • Comportamentelor (blocajele emoționale și spontaneitățile noastre se manifestă in tot ce facem)
    • Gândurile noastre (prin intermediul lor stima de sine observă frumosul/urâtul din jur,frica etc.
  3. Notează-ți in jurnal, pe o hârtie, intr-un document CINE ESTI TU, notează tot ce- ți vine în minte. Tot ce ai scris, va fi ordonat mai târziu. Sugestii: notează tot ce crezi tu că te descrie, îți place/ nu-ți place, ce te face fericit,ce iubești amintiri dragi/ urâte sunt mai puternice, ce ai realizat, ce te caracterizează, punctele tari, cele slabe, fricile tale, ce vrei să faci/schimbi, cum sunt prietenii tai, familia ta, hobby-urile tale. Păstrează pentru finalul descrierii rolurile sociale pe care le exerciți: de părinte, fiu/fiică, sot/soție, angajat, patron etc. Tema este pentru tine și îți datorezi sinceritate!! S-ar putea să fie dificil să te gandești la tine, in felul acesta. Menționez că nu e psihoterapie. Sunt doar exerciții utile de autocunoastere.
  4. Încearcă să ordonezi în două părți cele scrise. În stânga trece atuurile ( calitățile sau descrierile pozitive, le notăm cu „+”), în dreapta predispozițiile (descrierile mai putin pozitive, le notăm cu „-”). Pentru simplificare împarte o foaie de hârtie A4 in două și notează cu +/- fiecare parte, trece acolo atuurile și predispozițiile.
  5. Treci la atuuri, tot ce tu consideri o calitate pozitivă. Poți păstra o ordine în înșiruirea ta, de ex: începi cu atuurile fizice, adică cele legate de schema corporală și notezi tot ce- ți place la tine. De ex: forma mâinilor, textura pielii etc. Poți continua cu: atuuri intelectuale, ale personalității, cele sociale. În incheiere, menționezi care consideri că este cel mai important atuu/ predispoziție a ta.
  6. Încearcă să urmărești această ordine și la predispoziții.

Unde ai notat mai mult, la atuuri sau la predispoziții?

Stima de sine este un instrument al autonomiei și libertății noastre psihologice, este un ansamblu de componente pozitive și negative.

Nu rămane fixă, neschimbată ca un rezultat a celor invățate si văzute in copilărie, în familie și în mediul nostru educațional. Poate fi îmbunătățită.

Atuurile – componentele pozitive vor acționa ca niște motoare ale vieții noastre, iar predispozițiile – componentele negative vor constitui frâne, limitări, piedici.

Din lista voastră cu atuuri, încercați rând pe rând să le puneți in valoare, să le îmbunătățiți pe fiecare, calitatate cu calitate. De exemplu empatia, cum o puteți valoriza, îmbunătății?

O stimă de sine bună ne permite să rezistăm manipulărilor și presiunilor de tot felul, să alegem ce ne dorim și ce este important pentru noi din toate cerințele impuse din exterior. De ex: ce trebuie să fac, să cumpăr, cum să arăt, cum să mă îmbrac, să gândesc, să trăiesc, cum să fiu ca să primesc validare, ca să avansez în carieră etc.


În aceste aceste zile cu mult stat în casă, care au fost 3‑4 atuuri din lista intocmită care v-au folosit cel mai mult? Frumusețea fizică văzută in oglindă sau optimismul, empatia,  sociabilitatea, capacitatea de a spera? Calitătile acestea, cred că nu prea depind de publicitate, conformism sau de… pandemie.

Cele mai importante trei atuuri ale voastre care sunt?

Subliniați-le!

Ați subliniat cele 3-4 atuuri importante pt voi. Nu contează cât de multe componente pozitive sau negative avem, pentru că tot există și momente de suferință. Aceste manifestări sunt normale, atâta timp cât rămân ocazionale. Câteva dintre cele mai frecvente suferințe ale stimei de sine sunt:

  • Obsesia de sine: când intrebările despre sine si imaginea personală ne ocupă mult timp.
  • Tensiune interioară: insecuritate frecventă in situațiile sociale, cu întrebarea „oare am făcut bine?”;
  • Comportamente nepotrivite față de interesele noastre – de ex: să devii agresiv verbal atunci când te simțijudecat/criticat. Să nu uităm că toți avem o părere despre orice situație din jurul nostru, o putem exprima și putem alege să fim de acord/ sau nu cu aceasta.
  • Alegerea unor opțiuni de viață contrare dorințelor noastre – de ex: te căsătorești cu cineva pe care nu‑l iubești, doar din dorința de a nu rămâne singur.
  • Sentimente de singurătate: mă simt total diferit de ceilalți, mai puțin competent, mai vulnerabil sau cu mult deasupra tuturor.
  • Dificultatea de a cere ajutor.
  • Te prefaci că esti altcineva: ai alte studii, situatie financiară, hobby- uri.
  • Ai emoții negative in mod frecvent.

Problemele stimei de sine agravează sau constituie factori de risc asociați cu depresia, anxietatea, diverse fobii sau cu aspecte ale vieții zilnice cum sunt: respectarea unui regim, renunțarea la un obicei sunt: respectarea unui regim, renunțarea la un obicei nesănătos etc.

Voi ați identificat unele dintre ele?

Ati reușit să vă faceți puțină ordine în stima de sine?

Să vă gândiți mai mult la propria persoană și cu mai multă ințelegere?

Această autoizolare/distanțare socială sau cum alegem să-i spunem, ne aduce si ceva bun. Ne aduce mai multă libertate interioară. Nu ne- o aduce frumos ambalată, dar ne lasă răgazul să o vedem, să ne dăm seama de existența ei. Libertățile și interacțiunile exterioare fiind mult reduse, îți rămâne libertatea din mintea ta! După ce lucrezi, te ocupi de menaj/copii/cățel ești liber/ă să te gândești la tine și la ce ai chef, să citești ce vrei, să te uiți la ce filme vrei, să faci ceva pentru tine.

Eu aleg să fac tot ce ține rațional de mine, ca să fiu bine și ca să fiu liberă în mintea mea.